flec (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLEC, flecuri, s. n. Petic aplicat pe tocul încălțămintei. [
Var.:
fleac s. n.] – Din
germ. Fleck.flec (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)flec (flécuri), s. n. – Petic, bucată de piele pentru a repara încălțămintea.
Germ. Fleck. Delavrancea îl confundă o dată cu
fleac, ceea ce l-a deteminat pe autorul DAR să considere cele două cuvinte identice.
flec (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)flec s. n.,
pl. flécuriflec (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)flec n. petec la tocul încălțămintelor. [Nemț. FLECK].