flasc (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLASC, -Ă, flasci, -ce, adj. Moale, fleșcăit
2. ♦
Fig. Fără vigoare, fără forță, lipsit de energie. ♦ (
Tehn.; despre corpuri solide) Fără rezistență la turtire, la răsucire sau la încovoiere. – Din
fr. flasque.flasc (Dicționar de neologisme, 1986)FLASC, -Ă adj. Moale, fleșcăit. ♦ Nerezistent. ♦ (
Fig.) Lipsit de vlagă, de energie. [< fr.
flasque].
flasc (Marele dicționar de neologisme, 2000)FLASC, -Ă adj. moale, fleșcăit. ◊ nerezistent. ◊ (fig.) lipsit de vlagă. (< fr.
flasque)
flasc (Dicționaru limbii românești, 1939)*flasc, -ă adj. (fr.
flasque).
Rar. Fláccid, fleșcăit.
flasc (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)flasc adj. m.,
pl. flasci; f. fláscă, pl. flásce