flașnetar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLAȘNETÁR, flașnetari, s. m. Muzicant ambulant care cântă din flașnetă. –
Flașnetă +
suf. -ar.flașnetar (Dicționar de neologisme, 1986)FLAȘNETÁR s.m. Muzicant ambulant care cântă din flașnetă. [<
flașnetă +
-ar].
flașnetar (Marele dicționar de neologisme, 2000)FLAȘNETÁR s. m. muzicant ambulant care cântă la flașnetă. (< flașnetă + -ar)
flașnetar (Dicționar de argou al limbii române, 2007)flașnetar, flașnetari s. m. (peior.) informator, denunțător.
flașnetar (Dicționaru limbii românești, 1939)*flașnetár m. Cel care cîntă din flașnetă.
Fig. Iron. Muzicant, literat orĭ om politic prost.
flașnetar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)flașnetár s. m.,
pl. flașnetáriflașnetar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)flașnetar m. cel ce cântă din flașnetă.