fizioterapie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FIZIOTERAPÍE s. f. Metodă de tratament medical cu ajutorul agenților fizici (aer, lumină, apă, electricitate etc.). [
Pr.:
-zi-o-] – Din
fr. physiothérapie.fizioterapie (Dicționar de neologisme, 1986)FIZIOTERAPÍE s.f. Metodă de tratament medical făcut cu ajutorul agenților fizici naturali. [Gen.
-iei. / < fr.
physiothérapie, cf. gr.
physis – natură,
therapeia – tratament].
fizioterapie (Marele dicționar de neologisme, 2000)FIZIOTERAPÍE s. f. tratament medical cu ajutorul agenților fizici naturali. (< fr.
physiothérapie)
fizioterapie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fizioterapíe (-zi-o-) s. f.,
art. fizioterapía, g.-d. fizioterapíi, art. fizioterapíei