fitotehnie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FITOTEHNÍE s. f. Știință care se ocupă cu tehnica culturii plantelor agricole, în scopul obținerii unei producții cât mai bogate și de calitate superioară. – Din
fr. phytotechnie.fitotehnie (Dicționar de neologisme, 1986)FITOTEHNÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu tehnica culturii plantelor de câmp. [Gen.
-iei. / < fr.
phytotechnie, cf. fr.
phyton – plantă,
techne – artă].
fitotehnie (Marele dicționar de neologisme, 2000)FITOTEHNÍE s. f. tehnica culturii plantelor de câmp. (< fr.
phytotechnie)
fitotehnie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fitotehníe (disciplină)
s. f.,
art. fitotehnía, g.-d. fitotehníi, art. fitotehníei