fitopatologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FITOPATOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care studiază bolile plantelor, agenții care le produc și metodele de combatere și de prevenire a îmbolnăvirilor. – Din
fr. phytopathologie.fitopatologie (Dicționar de neologisme, 1986)FITOPATOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază bolile plantelor; patologia plantelor. [Gen.
-iei. / < fr.
phytopathologie, cf. gr.
phyton – plantă,
pathos – boală,
logos – studiu].
fitopatologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)FITOPATOLOGÍE s. f. patologia plantelor. (< fr.
phytopathologie)
fitopatologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fitopatologíe s. f.,
art. fitopatología, g.-d. art. fitopatologíi, art. fitopatologíei