fitocenoză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FITOCENÓZĂ, fitocenoze, s. f. Asociație de plante care trăiesc într-un anumit mediu și sunt condiționate de anumiți factori fizici, geografici și biologici. – Din
fr. phytocénose.fitocenoză (Dicționar de neologisme, 1986)FITOCENÓZĂ s.f. Grupare naturală a tuturor plantelor care trăiesc într-un anumit mediu. [< fr.
phytocénose, cf. gr.
phyton – plantă,
koinos – comun].
fitocenoză (Marele dicționar de neologisme, 2000)FITOCENÓZĂ s. f. biocenoză vegetală. (< fr.
phytocénose)
fitocenoză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fitocenóză s. f.,
g.-d. art. fitocenózei; pl. fitocenóze