fitochimie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FITOCHIMÍE s. f. Studiul proceselor chimice care au loc în plante. – Din
fr. phytochimie.fitochimie (Dicționar de neologisme, 1986)FITOCHIMÍE s.f. Ramură a biochimiei care se ocupă cu studiul proceselor chimice din plante; chimie vegetală. [Gen.
-iei. / < fr.
phytochimie].
fitochimie (Marele dicționar de neologisme, 2000)FITOCHIMÍE s. f. ramură a biochimiei care se ocupă cu studiul proceselor chimice din plante; chimie vegetală. (< fr.
phytochimie)
fitochimie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fitochimíe s. f.,
art. fitochimía, g.-d. fitochimíi, art. fitochimíei