firnis (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FÍRNIS s. n. Soluție făcută din ulei vegetal sau din rășini și oxizi metalici, folosită la prepararea vopselelor și a chitului sau drept grund pentru lemnărie. – Din
germ. Firnis.firnis (Dicționar de neologisme, 1986)FÍRNIS s.n. Soluție folosită ca grund în lemnărie sau la prepararea vopselelor, a chiturilor etc. [< germ.
Firnis].
firnis (Marele dicționar de neologisme, 2000)FÍRNIS s. n. soluție folosită ca grund în lemnărie sau la prepararea vopselelor, a chiturilor. (< germ.
Firnis)
firnis (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)FÍRNIS (‹
germ.)
s. n. Amestec fluid de substanțe, peliculogene, care, întins în strat subțire pe un obiect, formează o peliculă lucioasă aderentă, elastică, transparentă și rezistență la agenți externi. Se folosește ca liant al pigmenților, ca solvent la fabricarea cernelurilor tipografice și drept grund la vopsitul lemnăriei.
firnis (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fírnis s. n.,
pl. fírnisuri