filial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FILIÁL, -Ă, filiali, -e, adj. (Despre sentimente) De fiu, specific unui fiu; fiesc. [
Pr.:
-li-al] – Din
fr. filial.filial (Dicționar de neologisme, 1986)FILIÁL, -Ă adj. De fiu; ca de fiu; fiesc. [Pron.
-li-al. / < fr.
filial].
filial (Marele dicționar de neologisme, 2000)FILIÁL, -Ă adj. (ca) de fiu. (< fr.
filial)
filial (Dicționaru limbii românești, 1939)*filiál, -ă adj. (lat.
filialis). Fiesc, de fiŭ:
supunere filială. S. f. (germ.
filiale, tot d. lat.
filialis). Sucursală. Adv. Fiește, ca fiŭ.
filial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)filiál (-li-al) adj. m.,
pl. filiáli; f. filiálă, pl. filiálefilial (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)filial a. fiesc:
supunere filială.