fileu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FILÉU, fileuri, s. n. Rețea deasă de ață, de sfoară etc., cu ochiuri înnodate în formă de pătrate, de romburi etc., care servește la confecționarea unor perdele, a unor plase de pescuit, a unor sacoșe etc.; plasă
1. ♦ Săculeț făcut dintr-o astfel de rețea, care servește la transportarea cu mâna a unor cumpărături; sacoșă. ♦ Plasă care desparte în două terenul la unele jocuri sportive. ♦ Obiect făcut dintr-o rețea de ață subțire, folosit pentru strângerea și menținerea într-un anumit fel a părului pieptănat. [
Pl. și:
filee] – Din
fr. filet.fileu (Dicționar de neologisme, 1986)FILÉU s.n. Țesătură în formă de rețea, cu ochiuri pătrate; plasă. ♦ (
La tenis, volei etc.) Plasă dreptunghiulară întinsă între doi stâlpi, care desparte în două terenul de joc. ♦ Plasă, rețea subțire și deasă cu care se leagă părul. [< fr.
filet].
fileu (Marele dicționar de neologisme, 2000)FILÉU s. n. 1. țesătură în formă de rețea, cu ochiuri pătrate; plasă. ◊ (tenis, volei etc.) plasă dreptunghiulară întinsă între doi stâlpi, care desparte în două terenul de joc. ◊ plasă, rețea subțire și deasă cu care se leagă părul. 2. tricot cu orificii uniform repartizare pe suprafața lui. (< fr.
filet)
fileu (Mic dicționar mitologic greco-roman, 1969)Fileu =
Phyleus.fileu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)filéu (plasă)
s. n.,
art. filéul; pl. filéuri