filarmonist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FILARMONÍST, -Ă, filarmoniști, -ste, s. m. și
f. (Rar) Membru al unei orchestre filarmonice. –
Filarmon[ică] +
suf. -ist.filarmonist (Dicționar de neologisme, 1986)FILARMONÍST s.m. (
Rar) Instrumentist care face parte dintr-o orchestră filarmonică. [<
filarmon(ică) +
-ist].
filarmonist (Marele dicționar de neologisme, 2000)FILARMONÍST, -Ă s. m. f. instrumentist dintr-o orchestră filarmonică. (< filarmon/ică/ + -ist)
filarmonist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)filarmoníst (rar)
s. m.,
pl. filarmoníști