faustic (Dicționar de neologisme, 1986)FAÚSTIC, -Ă adj. (
Liv.) În genul lui Faust, propriu lui Faust. [Pron.
fa-us-. / <
Faust – personaj din drama cu același nume de Goethe].
faustic (Marele dicționar de neologisme, 2000)FAÚSTIC, -Ă adj. în genul lui Faust, propriu lui Faust; faustian. (< germ.
faustisch)
faustic (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)FAÚSTIC, -Ă (‹
germ.)
adj. (
Livr.) În genul lui
Faust, propriu lui
Faust. Potrivit unor filozofi ai culturii, este o trăsătură definitorie a spiritului european occidental începând din Evul Mediu, constând în aspirația spre infinit și spre depășirea limitelor umane, printr-o atitudine activă și prin intervenția creatoare asupra naturii. Termenul a fost creat de O. Spengler în 1917, deși conținutul lui se regăsește și la Shopenhauer, Wagner, Nietzsche ș.a.
faustic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)faústic adj. m.,
pl. faústici; f. faústică, pl. faústice