fasolire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) FASOLÍRE,fasoliri, s. f. (Fam.) Acțiunea de a se fasoli și rezultatul ei. – V. fasoli.
fasolire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) fasolíre (fam.) s. f., g.-d. art. fasolírii; pl. fasolíri
fasolire(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) FASOLÍRE,fasoliri, s. f. (Fam.) Acțiunea de a se fasoli și rezultatul ei. — V. fasoli.