fardare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FARDÁRE, fardări, s. f. Acțiunea de
a (se) farda și rezultatul ei; boire, sulimenire. –
V. farda.fardare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fardáre s. f.,
g.-d. art. fardắriifardare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)FARDÁRE s. f. Acțiunea de
a (se) farda și rezultatul ei; boire, sulimenire. —
V. farda.