fandango - explicat in DEX

fandango (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FANDÁNGO s. n. Vechi dans spaniol cu acompaniament de chitară și de castaniete; melodie după care se execută acest dans. – Din fr., sp. fandango.

fandango (Dicționar de neologisme, 1986)
FANDÁNGO s.n. Dans spaniol cu un ritm vioi și pasionat, care se execută cu acompaniament de chitară și de castaniete; melodia acestui dans. [< fr., sp. fandango].

fandango (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FANDÁNGO s. n. dans popular spaniol de perechi, cu un ritm vioi și pasionat, acompaniat de chitară și castaniete; melodia corespunzătoare. (< fr., sp. fandango)

fandango (Dicționaru limbii românești, 1939)
*fandángo n., pl. gurĭ (cuv. sp.). Un dans spaniol foarte viŭ în treĭ timpurĭ. Melodia după care se joacă, întovărășită de sunetu castanetelor.

fandango (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
!fandángo s. n., art. fandángoul; pl. fandángo

fandango (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
fandango m. 1. danț spaniol însoțit de castaniete; 2. arie după care se joacă.

fandango (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FANDÁNGO, fandango, s. n. Vechi dans spaniol cu acompaniament de chitară și de castaniete; melodie după care se execută acest dans. — Din fr., sp. fandango.