familiarizà - explicat in DEX

familiariza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FAMILIARIZÁ, familiarizez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) obișnui, a (se) deprinde cu ceva sau cu cineva prin contact mai îndelungat, prin practică, prin adaptare etc. [Pr.: -li-a-] – Din fr. familiariser.

familiariza (Dicționar de neologisme, 1986)
FAMILIARIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) obișnui cu (ceva); a cunoaște sau a face să cunoască mai bine un lucru, a (se) deprinde cu ceva. [< fr. familiariser].

familiariza (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FAMILIARIZÁ vb. tr., refl. a (se) obișnui, a (se) deprinde cu ceva sau cu cineva. (< fr. familiariser)

familiariza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
familiarizá (a ~) (-li-a-) vb., ind. prez. 3 familiarizeáză

familiariza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
FAMILIARIZÁ, familiarizez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) obișnui, a (se) deprinde cu ceva sau cu cineva prin contact mai îndelungat, prin practică, prin adaptare etc. [Pr.: -li-a-] — Din fr. familiariser.

familiarizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
familiarizà v. a (se face) familiar, de aproape cunoscut.