extraurban (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXTRAURBÁN, -Ă, extraurbani, -e, adj. Care se află în afara orașului. [
Pr.:
-tra-ur-] –
Extra- +
urban.extraurban (Dicționar de neologisme, 1986)EXTRAURBÁN, -Ă adj. Aflat în afară de oraș. [Pron.
-tra-ur-. / <
extra1- +
urban].
extraurban (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXTRAURBÁN, -Ă adj. aflat în afară de oraș. (< extra
1- + urban)
extraurban (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)extraurbán (-tra-ur-) adj. m.,
pl. extraurbáni; f. extraurbánă, pl. extraurbáneextraurban (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)extraurban a. ce-i afară din oraș, din centrul său.
extraurban (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXTRAURBÁN, -Ă, extraurbani, -e, adj. Care se află în afara orașului. [
Pr.:
-tra-ur-]
— Extra- + urban.