extraterestru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXTRATERÉSTRU, -Ă, extratereștri, -stre, adj.,
s. m. și
f. (Ființă) care se află în afara globului terestru. – Din
fr. extraterrestre.extraterestru (Dicționar de neologisme, 1986)EXTRATERÉSTRU, -Ă adj., s.m. și f. (Ființă) din afara globului pământesc. [< fr.
extraterrestre, cf. lat.
extra – din afară,
terra – pământ].
extraterestru (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXTRATERÉSTRU, -Ă adj., s. m. f. (ființă) din afara globului pământesc. (< fr.
extraterrestre)
extraterestru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)extrateréstru adj. m.,
s. m.,
pl. extrateréștri; adj. f.,
s. f. extrateréstră, pl. extrateréstreextraterestru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXTRATERÉSTRU, -Ă, extratereștri, -stre, adj.,
s. m. și
f. (Ființă) care se află în afara globului terestru. — Din
fr. extraterrestre.