extrastatutar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXTRASTATUTÁR, -Ă, extrastatutari, -e, adj. Care este în afară de statut. – Din
fr. extra-statutaire.extrastatutar (Dicționar de neologisme, 1986)EXTRASTATUTÁR, -Ă adj. Care este în afară de statute; nestatutar. [Cf. fr.
extrastatutaire].
extrastatutar (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXTRASTATUTÁR, -Ă adj. în afară de statute; nestatutar. (< fr.
extra-statutaire)
extrastatutar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!extrastatutár (-tras-ta-/-tra-sta-) adj. m.,
pl. extrastatutári; f. extrastatutáră, pl. extrastatutáreextrastatutar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXTRASTATUTÁR, -Ă, extrastatutari, -e, adj. Care este în afară de statut. — Din
fr. extrastatutaire.