exină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXÍNĂ, exine, s. f. (
Bot.) Membrană protectoare externă a grăuntelui de polen. – Din
fr. exine.exină (Dicționar de neologisme, 1986)EXÍNĂ s.f. (
Bot.) Membrană protectoare externă a grăuntelui de polen. [< fr.
exine].
exină (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXÍNĂ s. f. membrană protectoare externă a grăuntelui de polen, a sporilor. (< fr.
exine)
exină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXÍNĂ, exine, s. f. (
Bot.) Membrană protectoare externă a grăuntelui de polen. — Din
fr. exine.