exagera (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXAGERÁ, exagerez, vb. I.
Tranz. A prezenta un fapt în dimensiuni mărite față de realitate, a da proporții, a amplifica peste măsură; a deforma realitatea prin mărirea proporțiilor unui fapt. – Din
fr. exagérer, lat. exaggerare.exagera (Dicționar de neologisme, 1986)EXAGERÁ vb. I. tr. A mări, a amplifica ceva peste măsură. [< fr.
exagérer, cf. lat.
exagerare – a îngrămădi].
exagera (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXAGERÁ vb. tr. a mări, a amplifica ceva peste măsură. (< fr.
exagérer, lat.
exaggerare)
exagera (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)exagerá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
exagereázăexagera (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXAGERÁ, exagerez, vb. I.
Tranz. A prezenta un fapt în dimensiuni mărite față de realitate, a da proporții, a amplifica peste măsură; a deforma realitatea prin mărirea proporțiilor unui fapt. — Din
fr. exagérer, lat. exaggerare.exagerà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)exagerà v.
1. a adăoga la realitatea lucrurilor;
2. a covârși măsura:
a exagera luxul.