etotehnică (Dicționar de neologisme, 1986)
ETOTÉHNICĂ s.f. Sistem de reguli de conduită morală; tehnică morală. [< etos + tehnică].
etotehnică (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ETOTÉHNICĂ s. f. sistem de reguli de conduită morală. (< eto- + -tehnică2)