eteronom (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ETERONÓM, -Ă, eteronomi, -e, adj. V. heteronom.eteronom (Dicționar de neologisme, 1986)ETERONÓM, -Ă adj. (op.
autonom) Care se conduce după legi externe provenite din afară. ♦ (
Despre schimbările fonetice) Condiționat de alți factori. [Var.
heteronom, -ă adj. / < fr.
hétéronome].
eteronom (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ETERONÓM, -Ă adj. v. heteronom.