estetizant - explicat in DEX

estetizant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ESTETIZÁNT, -Ă, estetizanți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de estetism, privitor la estetism. 2. S. m. și f. Estet. – Din (1) estetism, (2) estetică.

estetizant (Dicționar de neologisme, 1986)
ESTETIZÁNT, -Ă adj. Cu caracter voit estetic. [< estetiza + -ant].

estetizant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ESTETIZÁNT, -Ă adj. care estetizează. (< estetiza + -ant)

estetizant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
estetizánt adj. m., s. m., pl. estetizánți; adj. f., s. f. estetizántă, pl. estetizánte

estetizant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ESTETIZÁNT, -Ă, estetizanți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de estetism, privitor la estetism. 2. S. m. și f. Estet. — Din (1) estetism, (2) estetică.