escară (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ESCÁRĂ, escare, s. f. Crustă negricioasă care se formează în urma mortificării unor țesuturi superficiale ale organismului. – Din
fr. escarre.escară (Dicționar de neologisme, 1986)ESCÁRĂ s.f. Coajă neagră care se formează pe piele de obicei din cauza unei arsuri. [< fr.
escarre, cf. gr.
eschara – focar].
escară (Marele dicționar de neologisme, 2000)ESCÁRĂ s. f. crustă negricioasă care se formează pe piele, pe plăgi prin mortificarea țesuturilor superficiale. (< fr.
escarre)
escară (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)escáră s. f.,
g.-d. art. escárei; pl. escáreescară (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ESCÁRĂ, escare, s. f. Crustă negricioasă care se formează în urma mortificării unor țesuturi superficiale ale organismului. — Din
fr. escarre.