escarpen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ESCARPÉN, escarpeni, s. m. Pantof de damă cu toc înalt, nedecupat, foarte decoltat. – Din
fr. escarpin.escarpen (Dicționar de neologisme, 1986)ESCARPÉN s.m. (
Franțuzism) Pantof de damă nedecupat, foarte decoltat. [< fr.
escarpin, cf. it.
scarpino – pantofior].
escarpen (Marele dicționar de neologisme, 2000)ESCARPÉN adj. inv., s. m. (pantof de damă) decupat, cu talpă foarte subțire. (< fr.
escarpin)
escarpen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)escarpén1 adj. invar.escarpen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)escarpén2 s. m.,
pl. escarpéniescarpen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ESCARPÉN, escarpeni, s. m. Pantof de damă cu toc înalt, nedecupat, foarte decoltat. — Din
fr. escarpin.