escadrilă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ESCADRÍLĂ, escadrile, s. f. Subunitate a forțelor aeriene militare, formată din câteva patrule. – Din
fr. escadrille.escadrilă (Dicționar de neologisme, 1986)ESCADRÍLĂ s.f. Subunitate a unui regiment de aviație sau de marină. [< fr.
escadrille].
escadrilă (Marele dicționar de neologisme, 2000)ESCADRÍLĂ s. f. subunitate tactică a unui regiment de aviație, compusă din câteva patrule. ◊ grupare compusă din 3-4 nave de luptă (distrugătoare, vedete, dragoare). (< fr.
escadrille)
escadrilă (Dicționaru limbii românești, 1939)*escadrílă f., pl.
e (fr.
escadrille). Escadră de corăbiĭ micĭ.
escadrilă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)escadrílă (-ca-dri-) s. f.,
g.-d. art. escadrílei; pl. escadríleescadrilă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ESCADRÍLĂ, escadrile, s. f. Subunitate a forțelor aeriene militare, formată din câteva patrule. — Din
fr. escadrille.