erzaț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ERZAȚ, erzațuri, s. n. Surogat, înlocuitor (mai ales de cafea). – Din
germ. Ersatz.erzaț (Dicționar de neologisme, 1986)ERZÁȚ s.n. Surogat. [Pl.
-țuri. / < germ.
Ersatz – înlocuitor].
erzaț (Marele dicționar de neologisme, 2000)ERZÁȚ s. n. surogat (de cafea). (< germ.
Ersatz)
erzaț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)erzáț s. n.,
pl. erzáțurierzaț (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ERZÁȚ, erzațuri, s. n. Surogat, înlocuitor (mai ales de cafea). — Din
germ. Ersatz.