ergotoxină(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) ERGOTOXÍNĂ,ergotoxine, s. f. (Farm.) Ergotină. – Din fr. ergotoxine.
ergotoxină(Dicționar de neologisme, 1986) ERGOTOXÍNĂs.f. Ergotină. [< fr. ergotoxine].
ergotoxină(Marele dicționar de neologisme, 2000) ERGOTOXÍNĂs. f. ergotină. (< fr. ergotoxine)
ergotoxină(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) ergotoxínă s. f., g.-d. art. ergotoxínei; pl. ergotoxíne
ergotoxină(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) ERGOTOXÍNĂ,ergotoxine, s. f. (Farm.) Ergotină. — Din fr. ergotoxine.