erect (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ERÉCT, -Ă, erecți, -te, adj. (Despre plante sau despre tulpina lor) Ridicat drept în sus; vertical. – Din
lat. erectus.erect (Dicționar de neologisme, 1986)ERÉCT, -Ă adj. (
Liv.; mai ales despre plante) Drept, ridicat în sus; vertical. [< lat.
erectus <
erigere – a ridica].
erect (Marele dicționar de neologisme, 2000)ERÉCT, -Ă adj. (biol.; despre organe) drept, ridicat în sus; vertical. (< lat.
erectus)
erect (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)eréct adj. m.,
pl. erécți; f. eréctă, pl. erécteerect (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ERÉCT, -Ă, erecți, -te, adj. (Despre plante sau despre tulpina lor) Ridicat drept în sus; vertical. —
Din lat. erectus.