epurare - explicat in DEX

epurare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EPURÁRE, epurări, s. f. Acțiunea de a epura, epurație, curățire, purificare. ◊ Epurarea apei = operație de îndepărtare din apele potabile, industriale, de canal etc. a substanțelor care le fac improprii anumitor întrebuințări. – V. epura.

epurare (Dicționar de neologisme, 1986)
EPURÁRE s.f. Acțiunea de a se epura și rezultatul ei; curățire, purificare, epurație. [< epura].

epurare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
epuráre s. f., g.-d. art. epurắrii; pl. epurắri

epurare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EPURÁRE, epurări, s. f. Acțiunea de a epura; epurație, curățire, purificare. ◊ Epurarea apei = operație de îndepărtare din apele potabile, industriale, de canal etc. a substanțelor care le fac improprii anumitor întrebuințări. — V. epura.