epizootic - explicat in DEX

epizootic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EPIZOÓTIC, -Ă, epizootici, -ce, adj. Referitor la epizootie. – Din fr. épizootique.

epizootic (Dicționar de neologisme, 1986)
EPIZOÓTIC, -Ă adj. Referitor la epizootie. [Pron. -zo-o-. / cf. fr. épizootique].

epizootic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EPIZOÓTIC, -Ă adj. referitor la epizootie. (< fr. épizootique)

epizootic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*epizoótic, -ă adj. (d. epizootie). De epizootie: boală epizootică.

epizootic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
epizoótic adj. m., pl. epizoótici; f. epizoótică, pl. epizoótice

epizootic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EPIZOÓTIC, -Ă, epizootici, -ce, adj. Referitor la epizootie. [Pr. -zo-o-] — Din fr. épizootique.