epistolie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EPISTOLÍE, epistolii, s. f. (
Înv.) Scrisoare. – Din
ngr. epistolí.epistolie (Dicționaru limbii românești, 1939)*epistolíe f. (ngr.
epistolí).
Vechĭ. Rar azĭ. Epistolă, scrisoare religioasă.
epistolie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)epistolíe (
înv.)
s. f.,
art. epistolía, g.-d. art. epistolíei; pl. epistolíi, art. epistolíileepistolie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)epistolie f.
pop. epistolă:
Epistolia Maicei Domnului. [Gr. mod.].
epistolie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EPISTOLÍE, epistolii, s. f. (
Înv.) Scrisoare. — Din
ngr. epistolí.