epimonă - explicat in DEX

epimonă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EPIMÓNĂ, epimone, s. f. (Lit.) Comorație (2). – Din fr. épimone.

epimonă (Dicționar de neologisme, 1986)
EPIMÓNĂ s.f. (Ret.) Comorație. [Cf. fr. épimone, gr. epimone].

epimonă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EPIMÓNĂ s. f. comorație (2). (< fr. épimone, gr. epimone)

epimonă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EPIMÓNĂ, epimone, s. f. Comorație (2). — Din fr. épimone.