enumerație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ENUMERÁȚIE, enumerații, s. f. 1. Enumerare.
2. Figură de stil care constă în înșirarea unor argumente, fapte etc. privitoare la aceeași împrejurare sau temă. ♦ (
Înv.) Parte a unui discurs care precedă perorația și în care autorul recapitulează argumentele expuse anterior. – Din
fr. énumération, lat. enumeratio.