electrocardiografie - explicat in DEX

electrocardiografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ELECTROCARDIOGRAFÍE s. f. Metodă de investigație a funcțiunilor inimii prin înregistrarea grafică a tensiunii și a curenților electrici care însoțesc activitatea mușchiului cardiac. [Pr.: -di-o-] – Din fr. électrocardiographie, germ. Electrokardiographie.

electrocardiografie (Dicționar de neologisme, 1986)
ELECTROCARDIOGRAFÍE s.f. Înregistrare electrică a contracțiilor inimii și a curenților ei. [Gen. -iei. / < fr. électrocardiographie, germ. Elektrokardiographie].

electrocardiografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ELECTROCARDIOGRAFÍE s. f. metodă de diagnostic bazată pe înregistrarea electrică a biocurenților produși de contracțiile inimii. (< fr. électrocardiographie)

electrocardiografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
electrocardiografíe (-di-o-gra-) s. f., art. electrocardiografía, g.-d. electrocardiografíi, art. electrocardiografíei

electrocardiografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ELECTROCARDIOGRAFÍE s. f. Metodă de investigație a funcțiunilor inimii prin înregistrarea grafică a tensiunii și a curenților electrici care însoțesc activitatea mușchiului cardiac. [Pr.: -di-o-] — Din fr. électrocardiographie, germ. Elektrokardiographie.