ejaculație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EJACULÁȚIE, ejaculații, s. f. Ejaculare; (
concr.) lichid spermatic ejaculat. ♦ Zvârlirea afară a sporilor din sporange, frecventă la unele plante. – Din
fr. éjaculation.ejaculație (Dicționar de neologisme, 1986)EJACULÁȚIE s.f. Zvârlirea în afară a sporilor din sporange, frecventă la unele plante. ♦ Aruncarea afară a spermei prin canalul uretral; ejaculare. [Gen.
-iei, var.
ejaculațiune s.f. / < fr.
éjaculation].
ejaculație (Marele dicționar de neologisme, 2000)EJACULÁȚIE s. f. 1. ejaculare. 2. zvârlire în afară a sporilor din sporange la unele plante. (< fr.
éjaculation)
ejaculație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ejaculáție (-ți-e) s. f.,
art. ejaculáția (-ți-a), g.-d. art. ejaculáției; pl. ejaculáții, art. ejaculáțiile (-ți-i-)ejaculație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EJACULÁȚIE, ejaculații, s. f. Ejaculare; (
concr.) lichid spermatic ejaculat. ♦ Zvârlirea afară a sporilor din sporange, frecventă la unele plante. — Din
fr. éjaculation.