efedrină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EFEDRÍNĂ s. f. Alcaloid solubil în alcool, în eter și în cloroform, ai cărui derivați, solubili în apă, se folosesc în special în tratamentul bolilor căilor respiratorii. – Din
fr. éphédrine.efedrină (Dicționar de neologisme, 1986)EFEDRÍNĂ s.f. Alcaloid solubil în alcool, în eter și în cloroform, al cărui derivați se folosesc în farmacie. [< fr.
éphédrine].
efedrină (Marele dicționar de neologisme, 2000)EFEDRÍNĂ s. f. alcaloid extras dintr-un arbust, solubil în alcool, în eter și cloroform și cu acțiune vasoconstrictoare. (< fr.
éphédrine)
efedrină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)efedrínă (-fe-dri-) s. f.,
g.-d. art. efedríneiefedrină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EFEDRÍNĂ s. f. Alcaloid solubil în alcool, în eter și în cloroform, ai cărui derivați, solubili în apă, se folosesc în special în tratamentul bolilor căilor respiratorii. — Din
fr. éphédrine.