editorial - explicat in DEX

editorial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EDITORIÁL, -Ă, editoriali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține editurii sau editării, privitor la edituri sau la editare. 2. S. n. adj. (Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat) care exprimă părerea conducerii unei publicații față de o problemă actuală importantă. [Pr.: -ri-al] – Din fr. éditorial.

editorial (Dicționar de neologisme, 1986)
EDITORIÁL, -Ă adj. Referitor la editarea cărților, a revistelor etc.; de editură. // s.n. Articol în care se arată părerea redacției unei publicații într-o anumită problemă. [Pron. -ri-al. / cf. fr. éditorial, it. editoriale, engl. editorial].

editorial (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EDITORIÁL, - I. adj. referitor la edituri sau editări. II. s. n. articol de fond care exprimă punctul de vedere al unei publicații sau al unui post de emisiune într-o anumită problemă. (< fr. éditorial)

editorial (Dicționaru limbii românești, 1939)
*editoriál, -ă adj. (d. editor). Care emană de la direcțiunea unuĭ ziar saŭ uneĭ reviste: notă editorială. S. n., pl. e saŭ urĭ. Articul [!] editorial.

editorial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
editoriál¹ (-ri-al) adj. m., pl. editoriáli; f. editoriálă, pl. editoriále

editorial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
editoriál² (-ri-al) s. n., pl. editoriále

editorial (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EDITORIÁL, -Ă, editoriali, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care aparține editurii sau editării, privitor la edituri sau la editare. 2. S. n., adj. (Articol de ziar, de revistă etc., de obicei nesemnat) care exprimă părerea conducerii redacției într-o problemă actuală importantă. [Pr.: -ri-al] — Din fr. éditorial.