edifica - explicat in DEX

edifica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EDIFICÁ, edífic, vb. I. 1. Tranz. (Adesea fig.) A zidi, a ridica (III, 5), a clădi (construcții monumentale). 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) lămuri, a (se) clarifica. – Din fr. édifier, lat. aedificare.

edifica (Dicționar de neologisme, 1986)
EDIFICÁ vb. I. 1. tr. A zidi, a construi, a clădi (mai ales construcții monumentale). 2. tr., refl. A (se) lămuri. [P.i. edífic. / < lat. aedificare < aedes – casă, facere – a face, cf. it. edificare].

edifica (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
edificá (edífic, edificát), vb. – A construi, a ridica. Lat. aedificare (sec. XIX). – Der. edificant, adj.; edificator, adj.; edificiu, s. n.

edifica (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EDIFICÁ vb. I. tr. (și fig.) a zidi, a construi, a clădi. II. tr., refl. a (se) lămuri, a (se) clarifica. (< fr. édifer, lat. edificare)

edifica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
edificá (a ~) vb., ind. prez. 3 edífică

edificà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
edificà v. 1. a construi un edificiu; 2. a înălța sufletul, a insufla pietate prin exemple sau prin cuvinte; 3. a instrui, a informa: sunt deplin edificat asupră-i.

edifica (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EDIFICÁ, edífic, vb. I. 1. Tranz. (Adesea fig.) A zidi, a ridica, a clădi (construcții monumentale). 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) lămuri, a (se) clarifica. — Din fr. édifier, lat. aedifîcare.