econometrie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ECONOMETRÍE s. f. Ansamblul metodelor matematice și statistice folosite ca instrument de studiere a corelațiilor cantitative ale fenomenelor și proceselor economice. – Din
fr. économétrie.econometrie (Dicționar de neologisme, 1986)ECONOMETRÍE s.f. Tehnica studierii fenomenelor și a proceselor economice pe baza analizei matematice a datelor statistice. [Gen.
-iei. / < fr.
économétrie].
econometrie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ECONOMETRÍE s. f. tehnica studierii fenomenelor și proceselor economice pe baza analizei matematice și statistice. (< fr.
économétrie)
econometrie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)econometríe (-me-tri-) s. f.,
art. econometría, g.-d. econometríi, art. econometríeieconometrie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ECONOMETRÍE s. f. Ansamblul metodelor matematice și statistice folosite ca instrument de studiere a corelațiilor cantitative ale fenomenelor și proceselor economice. — Din
fr. économétrie.