ebonit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EBONÍT s. n. v. ebonită.ebonit (Dicționar de neologisme, 1986)EBONÍT s.n. v.
ebonită.
ebonit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EBONÍT s. n. v. ebonită.