dungat - explicat in DEX

dungat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DUNGÁT, -Ă, dungați, -te, adj. Cu dungi; vărgat. – Dungă + suf. -at.

dungat (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
dungat, dungați s. m. deținut, pușcăriaș.

dungat (Dicționaru limbii românești, 1939)
dungát, -ă adj. (d. dungă saŭ vsl. dongatŭ, dongnatŭ). Cu dungĭ, vărgat: tigru e dungat, haĭne dungate.

dungat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dungát adj. m., pl. dungáți; f. dungátă, pl. dungáte

dungat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dungat a. cu dungi, vărgat.

dungat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DUNGÁT, -Ă, dungați, -te, adj. Cu dungi; vărgat. — Dungă + suf. -at.