drajon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DRAJÓN, drajoni, s. m. Lăstar al unei plante crescut din rădăcină și din care (prin separare) se poate dezvolta o nouă plantă. – Din
fr. drageon.drajon (Dicționar de neologisme, 1986)DRAJÓN s.m. Lăstar crescut pe o rădăcină superficială. [< fr.
drageon].
drajon (Marele dicționar de neologisme, 2000)DRAJÓN s. m. lăstar crescut pe o rădăcină superficială. (< fr.
drageon)
drajon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)drajón s. m.,
pl. drajónidrajon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DRAJÓN, drajoni, s. m. Lăstar al unei plante crescut din rădăcină și din care (prin separare) se poate dezvolta o nouă plantă. — Din
fr. drageon.