doruț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DORÚȚ s. n. (
Pop.) Diminutiv al lui
dor. –
Dor +
suf. -uț.doruț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dorúț (
pop.)
s. n.doruț (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DORÚȚ s. n. (
Pop.) Diminutiv al lui
dor. —
Dor +
suf. -uț.