dorobănțime - explicat in DEX

dorobănțime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DOROBĂNȚÍME s. f. (Înv.) Mulțime de dorobanți (1); totalitatea dorobanților. – Dorobanț + suf. -ime.

dorobănțime (Dicționaru limbii românești, 1939)
dorobănțíme f. Totalitatea dorobanților.

dorobănțime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dorobănțíme s. f., g.-d. art. dorobănțímii

dorobănțime (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dorobănțime f. ceata dorobanților.

dorobănțime (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DOROBĂNȚÍME s. f. (Înv.) Mulțime de dorobanți (1); totalitatea dorobanților. — Dorobanț + suf. -ime.