dopa - explicat in DEX

dopa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DOPÁ, dopez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) administra (în mod nepermis) substanțe chimice stimulatoare spre a obține temporar mărirea randamentului fiziologic dincolo de limitele normale, într-o întrecere sportivă. – Din fr. doper.

dopa (Dicționar de neologisme, 1986)
DOPÁ vb. I. tr. A administra fraudulos unui cal înainte de curse sau unui sportiv înainte de concurs substanțe excitante pentru obținerea unui efort suplimentar în vederea câștigării probelor. [< fr. doper].

dopa (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DOPÁ vb. tr. 1. a administra în mod fraudulos un excitant unui sportiv sau cal de curse înaintea unui concurs, a unui meci etc., pentru obținerea unui randament superior. 2. a introduce într-un cristal atomi de altă natură decât cei proprii, pentru a obține materiale semiconductoare. (< fr. doper)

dopa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dopá (a ~) vb., ind. prez. 3 dopeáză

dopa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DOPÁ, dopez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) administra (în mod nepermis) substanțe chimice stimulatoare spre a obține temporar mărirea randamentului fiziologic dincolo de limitele normale, într-o întrecere sportivă. — Din fr. doper.