dogoreală - explicat in DEX

dogoreală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DOGOREÁLĂ s. f. Faptul de a dogori; dogoare. – Dogori + suf. -eală.

dogoreală (Dicționaru limbii românești, 1939)
dogoreálă f., pl. elĭ. Dogoare, acțiunea de a dogori.

dogoreală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dogoreálă s. f., g.-d. art. dogorélii

dogoreală (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dogoreală f. căldură arzătoare.

dogoreală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DOGOREÁLĂ s. f. Faptul de a dogori; dogoare. — Dogori + suf. -eală.