doctorie - explicat in DEX

doctorie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DOCTORÍE, doctorii, s. f. Preparat, substanță care se folosește pentru vindecarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli; medicament, leac. [Var.: (pop.) doftoríe s. f.] – Doctor + suf. -ie.

doctorie (Dicționar de neologisme, 1986)
DOCTORÍE s.f. Medicament; (pop.) leac, doftorie. [Gen. -iei. / < doctor + -ie].

doctorie (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
doctorie, doctorii s. f. (glum.) 1. băutură spirtoasă. 2. (er.) act sexual. 3. (er.) femeie (percepută ca parteneră de sex).

doctorie (Dicționaru limbii românești, 1939)
doctoríe și (pop.) doftoríe f. (d. doctor și doftor). Medicament.

doctorie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
doctoríe s. f., art. doctoría, g.-d. art. doctoríei; pl. doctoríi, art. doctoríile

doctorie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
doctorie f. prescripțiunea doctorului, medicament.

doctorie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DOCTORÍE, doctorii, s. f. Preparat, substanță care se folosește pentru vindecarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli; medicament, leac. [Var.: (pop.) doftoríe s. f.] — Doctor + suf. -ie.